Cel putin asa sustine premierul Victor Ponta, potrivit Agerpres. Premierul Victor Ponta a avansat anul 2018 ca tinta posibila pentru trecerea la moneda euro.
Ponta crede ca, la 1 iulie 2019 cand Romania va detine presedintia
Uniunii Europene, trebuie ca toti cei care vin la Bucuresti sa vina cu
euro la ei, nu cu lei. Ponta a adaugat Romania ar avea sanse mai mari daca va lega "momentele simbolice de date simbolice". Premierul a explicat ca alegerea anului 2018 ca data pentru trecerea la
euro poate face parte din "marele proiect care aniverseaza 100 de ani de
Romania".
Pe de alta parte, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR,
vede ca fiind foarte interesanta ideea de impunere prin Constitutie a
unei cresteri economice de 5 procente, iar daca Guvernul nu reuseste sa
atinga aceasta tinta sa isi dea demisia. Pe de alta parte,
guvernatorul a spus ca ar trebui verificat daca in vreuna din celelalte
constitutii care exista pe mapamond exista vreo astfel de prevedere.
Potrivit
lui guvernatorului BNR, aceasta idee indrazneata are, de fapt, la baza,
o preocupare pura, legata de cresterea economica si de ce avem nevoie
noi ca economie pentru a intra in randul restului de state din UE fata
de care avem un decalaj.
Tragedia monedei euro
miercuri, 18 decembrie 2013
sâmbătă, 14 decembrie 2013
Ce urmeaza?
Ce se va întampla cu Uniunea
Europeana?
La momentul actual ar fi doar două drumuri
spre care s-ar putea îndrepta. Un drum ar putea duce la distrugerea
completă a monedei euro, cu repercusiuni
economice și politice. Celălalt implică
un transfer fără precedent de bogăție peste
granițele Europei ,ceea ce va duce spre
o pierderea a independenței țărilor.
Timp de doi ani
afectați de criză, liderii Europei au evitat să ia o decizie. Ei spun că vor să
păstreze intact euro,
poate, cu excepția Greciei. Dar creditorii din
nordul Europei, în frunte cu Germania,
nu vor investi suficient
pentru a asigura supraviețuirea
monedei euro, iar debitorii din Europa de Sud continuă să respingă deciziile
europei ce îi vor face să își piară
independența.
Se merită
incercarea salvarii euro? Chiar și susținătorii euro recunoasc
ca ideea de moneda unică nu a fost tocmai un succes in practică
și că administrarea acesteia a intampinat greutati. Unii economiști și
observatori politici susțin că zona euro are nevoie de o uniune fiscală, cu o
mai mare coordonare a politicilor
bugetare, pentru a o face să funcționeze.
Dar politica fiscală de dreapta este contra-productivă, chiar dacă
ar fi mai bine coordonată.
Alte economiști au
susținut că diferențele mari de productivitate dintre
economiile membre prezintă
dificultăți serioase pentru o uniune monetară. Dar, chiar dacă aceste probleme ar putea fi depășite, zona euro nu ar fi merita efortul.
Parerile sunt impartite, dar nu
pare ca o decizie radicala va avea loc in viitorul apropiat. Intre timp se
incearca mentinerea pe linia de plutire a monedei unice si redresarea economiei
nationale.
Zona euro aproape de colaps?
Criza din zona euro se accentueaza, dupa ce Eurostat a publicat ultimele date statistice. Astfel, datoria guvernamentala din zona euro, ce cuprinde 17 tari, a crescut pana la nivelul de 92,2% din produsul intern brut, in primul trimestru din 2013, cel mai mare din istoria regiunii.
Datoria economiei euro a urcat de la 90,6% in trimestrul
anterior din PIB si 88,2% din PIB in aceeasi perioada a anului trecut,
potrivit International Business Times.Intre timp,
datoria combinata a celor 27 de state din UE a crescut pana la valoarea de
85,9% din PIB in primul trimestru din 2013, de la 85,2% in trimestrul patru din
2012 si 83,3% in acelasi trimestru al anului trecut, conform datelor publicate
de biroul de statistica al UE, Eurostat.
Grecia, Irlanda, Belgia, Spania si Portugalia au avut cele mai mari probleme in controlarea datoriei publice in crestere, in timp ce Germania si-a diminuat datoria foarte putin pana la 81,2% in primul trimestru fata de 81,9% in ultimul trimestru 2012.
Rata somajului in randul tinerilor se apropie de 60% in Grecia si Spania, cele mai vulnerabile tari din zona euro. Membri non-G-20, inclusiv SUA, au declarat ca reducerea somajului ar trebui sa fie prima prioritate a blocului economic european.
In schimb, economistii estimeaza ca nivelul somajului din tarile din zona euro este asteptat sa creasca, dar sfarsitul recesiunii nu poate fi prea departe.
Grecia, Irlanda, Belgia, Spania si Portugalia au avut cele mai mari probleme in controlarea datoriei publice in crestere, in timp ce Germania si-a diminuat datoria foarte putin pana la 81,2% in primul trimestru fata de 81,9% in ultimul trimestru 2012.
Rata somajului in randul tinerilor se apropie de 60% in Grecia si Spania, cele mai vulnerabile tari din zona euro. Membri non-G-20, inclusiv SUA, au declarat ca reducerea somajului ar trebui sa fie prima prioritate a blocului economic european.
In schimb, economistii estimeaza ca nivelul somajului din tarile din zona euro este asteptat sa creasca, dar sfarsitul recesiunii nu poate fi prea departe.
Spania si Grecia vor continua sa lupte pentru crearea
locurilor de munca, insa rata somajului din aceste doua tari va ramane peste
27%, chiar si in anul 2015. Potrivit datelor Eurostat, datoria publica a
Greciei este in prezent de 160,5% din PIB, iar a Spaniei se ridica la 88,2% din
PIB. Rata generala a somajului in zona euro din luna mai 2013 a fost de 12,2%
fata de 12,1% in aprilie, ceea ce inseamna ca aproximativ 19,3 milioane de
oameni sunt fara locuri de munca in regiune.
Cele mai scazute rate ale somajului au fost inregistrate in Austria (4,7%), Germania (5,3%) si Luxemburg (5,7%).
Cele mai scazute rate ale somajului au fost inregistrate in Austria (4,7%), Germania (5,3%) si Luxemburg (5,7%).
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
